Malachit

Doi cercei cu malachit verde fixează privirea datorită alternanței neobișnuite de nuanțe de culoare și desenului sinuos, adesea concentric, al benzilor. Prețuirea pentru malachit vine din benzile alternative de culoare închisă și deschisă, ca și de la concrețiunile în formă de boabe (botrioidale) care, tăiate, formează imaginea unor ochi, precum cei din pana de păun. De aceea romanii considerau că este piatra Junonei, a cărei pasăre favorită e păunul. În Egiptul antic, acest carbonat de cupru, era extras din peninsula Sinai, era de obicei măcinat pentru machiajul ochilor sau pentru smălțuirea statuetelor de faianță. Grecii și mai ales romanii l-au apreciat pentru efectul decorativ al gemelor tăiate și pentru puterile lui magice. Numele mineralului vine de la cuvântul grec pentru nalbă, intenționând să descrie culoarea frunzei. Piatra se găsește cam în toate depozitele de cupru, dar apare masiv mai ales în Congo (Katanga, zona Kolwezi-Lumumbashi), unde ia și aspectul unor stalactite. Depozitele din Rusia (Ural), descoperite în 1635, au fost exploatate pentru bijuterii, iar în Palatul de Iarnă de la Sankt Petersburg există o cameră, amenajată de Alexandr Briullov în 1839 pentru împărăteasa Alexandra, soția țarului Nicolae I, cu coloane și șeminee de malachit; unele sunt doar placate printr-o tehnică de mozaicare a pietrei, dar există și o urnă din malachit masiv, opera lui Auguste de Montferrand. Tot Montferrand a realizat opt uriașe coloane de malachit la Catedrala Sf. Isaac din Petersburg. În China se exploatează în provinciile Hubei (Daye), Guangdong (Yangchun) și altele. Vibrațiile malachitului sunt în fază cu cele ale chakrelor gâtului și inimii. Gema absoarbe energiile negative, îl încurajează pe cel care o poartă să preia responsabilități și să riște, să ia o slujbă nouă ori să se mute în altă locuință. Este asociată cu zodia Taurului (aprilie-mai).